Şcoala medie de cultură generală de gr. I-III oprişeni 2012 Tema: Simpozion literar ştiinţific în memoria lui Grigore Vieru Sufletul şi inima românilor. Obiectele operaţionale




Дата канвертавання22.04.2016
Памер31.49 Kb.
MĂSURĂ EXTRAŞCOLARĂ

Simpozion literar-ştiinţific



În memoria lui Grigore Vieru

Sufletul şi inima românilor

prof. Angela Seniuc

şcoala medie de cultură generală

de gr.I-III Oprişeni

2012

Tema: Simpozion literar - ştiinţific în memoria lui Grigore Vieru

Sufletul şi inima românilor.

Obiectele operaţionale:

O1 - însuşirea adecvată a poeziilor lui Grigore Vieru

O2 - îmbogăţirea vieţii sufleteşti;

cultivarea gustului estetic;

O3 - educarea calităţilor omeneşti:bunătatea, blândeţea,

umanizmul, dragostea faţă de înaintaşii noştri, mamă.

O4 – dezvoltarea simţului orator şi cel declamatoric.

O5 – lărgirea orizontului cultural – literal

O6 – dezvoltarea aptitudinilor interpretativ – scenice

O7 – cultivarea aptitudinilor dramatice.

Decorul:

Expoziţie de carte, fotografia lui Grigore Vieru, pe monitor vocea poetului, diferite fotografii din timpul vieţii.



Participanţii simpozionului:

  1. Jurnalist – Cristina Velicico

  2. Grigore Vieru – Gheorghe Popovici

  3. Mama – Corina Bileţcaia

  4. Feciorul – Serghii Gaisiuc

  5. Îndrăgostiţii – Liliana Condrea, Vasile Rusu.

Scenariu didactic

Cuvînt introductiv:

Pe când apunea ziua naşterii a lui Mihai Eminescu, răsărea ziua morţii a lui Grigore Vieru. Clipa nefericită pentru neamul nostru a venit în noaptea de 18 ianuarie 2009, când Grigore Vieru , cel care s-a situat mereu în umbra lui M.Eminescu a ajuns alături de poet. Fiind fibră din fibră eminesciană şi eminescian până în adâncul fiinţei, Grigore Vieru spunea: „ Noi n-am rămas la Eminescu, noi am ajuns la Eminescu, la Eminescu nu se rămâne la Eminescu se ajunge.”

Astăzi când este alături de M.Eminescu, nu ne rămâne decât să-i urmăm povaţa. Grigore Vieru este viu precum este viu M.Eminescu prin creaţia sa lăsată moştenire, prin cărţile sale, care se vor edita şi se vor reedita mereu, prin melodiile-şi poezii fredonate din leagănul copilăriei şi până la adânci bătrâneţe.

(Pe monitor - fotografia lui G.Vieru şi M. Eminescu.

Vocea poetului „ Scrisoare din Basarabia”)

Jurnalista: – Numele şi prenumele?

G. Vieru: – Eu

Jurnalista: - Anul de naştere?

G. Vieru: - Cel mai tânăr an când se iubeau părinţii mei.

Jurnalista: – Originea?

G. Vieru: - Seamăn dealul acel din preajma codrilor. Ştiu toate doinele.

Jurnalista: – Profesiunea?

G. Vieru: - Îmi iubesc plaiul.

Jurnalista: – Părinţii?

G. Vieru: - Am numai mamă.

Jurnalista: – Numele mamei?

G. Vieru: - Mama.

Jurnalista: – Ocupaţia ei?

G. Vieru: - Aşteaptă.

Jurnalista: – Ai fost supus judecăţii vre-o dată?

G. Vieru: – Am stat nişte ani închişi în sine.

Jurnalista: – Rubedenii peste hotare ai?

G. Vieru: – Da. Pe tata. Îngropat în pământ strain, Anul 1945.

Jurnalista: – Tema războiului trece ca un fir roşu în creaţia dumneavoastră.

G. Vieru: – Războiul ne-a dus foarte multă durere. I-a rănit adânc sufletul mamei mele.

Recital de poezii pe tema războiului


  1. Război - Gheorghe Rusu, Mirela Piţul

  2. Cămaşele - Alina Popovici

Jurnalista: – La baza operei poetice a lui G. Vieru stau trei motive simboluri: mama, pământul, iubirea. Fiecare poezie, fiecare vers poetul le sapă în adânc până ajunge la râvnita apa vie a adevăratei inspiraii poetice.

G. Vieru: –

Mai bun noroc şi-avere

Mai mare eu nu am

Decât în suflet, graiul,

Acestui paşnic neam

Primeşte-l sfânt, copile,

Căci el, ţi-e moştenirea

Şi sapă-l pân-la lacrimi

Păzindu-i strălucirea.



Cântecul Pentru ea

Recital de poezii despre limbă:



  1. În limba ta - Vasille Piţul

  2. Graiul (fragment) – Elena Petrovici

  3. Graiul meu - Valentina Gaisiuc

  4. Frumoasa-i limba noastra – Pavel Popovici

Jurnalista: – Mama în poezia D-voastră ocupă un loc aparte

(Pe monitor - fotografiile poetului cu mama, familia).

Dragostea faţă de ea e nemărginită.

G. Vieru: - În poeziile mele dedicate mamei eu am descris durerea ei: dragiostea nenarginită faţă de fiinţa cea mai scumpă pentru noi toţi – mama. (Recital de poezii despre mamă)


  1. Autobiografică - Gheorghe Popovici

  2. Cântecul mamei - Carina Bilețcaia

  3. Mă rog de tine - Syela Nicolaiciuc

  4. Sub stele trece apa - Carolina Muntea

  5. Cuvântul mamă - Marina Vizniuc

  6. Casa noastă - Vasile Costiuc

Cântecul Casa părintească

Jurnalista: - G. Vieru a avut o copilarie tristă de copil orfan. În anii secetoşi de după război când mama pleca în căutarea unui pumn de făină, micul Grigore a compus primele poezioare «speriind cu ele lupul nopţii din casă»

El este părintele Albinuţei şi a Abecedarului, cărţi nelipsite din viaţa celor mici.

( Pe monitor - albinuţei şi Abecedarului)

Recital de poezii dedicate celor mici:



  1. Cântec despre părul alb - Gerghei Gaisiuc, Carina Bileţcaia

  2. Puişorii

  3. Plaiul meu - Vasile Vlasov.

Jurnalista: – Femeia este al cincilea anotimp în care natura se odihneşte amintindu-şi toate florile primămăverii, toate privighetoarele verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.

În noapte, zi, oricum e timpul

Tu eşti luminilor crăiasă

Dumnezeeşte de Frumoasă

Şi nimeni nu-ţi voieşte schimbul

Împarţi doar cu iubirea timpul.

Dragostea e un mit al înaripării, femeia fiind menită de a fi pasăre sau floarea-soarelui.(dialog sentimental)

Cântecul – Păstraţi iubirea

Jurnalista: – Mama în viaţa fiecărui dintre noi ocupă un loc aparte. Mama este primul cuvânt pe care îl rosteşte fiecare copil. Poveţele mamei ne sunt de folos toată viaţa. De acea şi poruncă ne este dată de însăşi Tatăl ceresc: ”Onorează-i pe tatăl tău şi pe mama ta ca să ai multe zile pe pământul pe care ţi-l dă Dumnezeu.”

Recital de poiezii:



  1. Cinstirea proverbelor - Corina Bileţcaia

  2. Testament – G.Popovici

  3. Nu am moarte cu tine nimic - Cristina Bileţcaia

  4. Cu prima oară - Alina Popovici

Jurnalista: – Dar din versurile acestei poiezii vedem, că poetul a iubit viaţa până la lacrimi. Tragedia s-a întâmplat în noaptea de 15 spre 16 ianuarie nu departe de satul Danceni raionul Ialoveni, pe traseul Basarabeasca-Chişinău. Ultimul drum i-a fost legat de Eminescu, aşa cum i-a fost şi întreaga viaţă. Se întorcea de la Cahul unde avusese loc zilele eminesciene. Acolo cineva i-a spus: ″Maiestre, sunteţi un Eminescu al poieziei basarabene”, la care G.Vieru a adăugat cu modestia sa,- ”Sunt o lacrimă a lui″.

(Pe monitor - cuvintele ”Sunt un fir de iarbă mai simplu nu pot fi!”)

Jurnalista: – Aceste cuvinte şi-a dorit G.Vieru să fie imprimate pe piatra de mormânt care-i va sta la căpătâi. La 14 februarie anul 2013 poietul ar fi împlinit 78 ani...



Profesorul: - În încheerea simpozionului rog ca fiecare dintre participanţi să spună un gând în amintirea Marelui Poet, care este sufletul şi inima românilor.

  1. G.Vieru a fost mai mult decât un simplu poet, a fost un patriot, care a luptat pentru limba română.

  2. A fost sufletul şi inima românilor.

  3. A scris cele mai frumoase versuri dedicate mamei, Limbii Române.

  4. G. Vieru a fost fondatorul legii pentru Românii de pretutindeni, a fost primit de românii din America şi din alte ţări, poieziile lui sunt traduse în 17 limbi.

  5. S-a stins al doilea Luceafăr al poieziei româneşti.

  6. Firul de iarbă, raza de soare , izvorul, pânea cea caldă, făptura mamei, neamul şi plaiul strămoşesc toate îşi găsesc rostul şi locul în versurile poetului.

  7. A fost un om blând şi simplu.

  8. G.Vieru a fost mai mult decât un poet, el a cântat ca nimeni altul limba română, neamul, mama, universul copilăriei.

  9. Trecerea la cele veşnice a poetului nostru național, G.Vieru este o pierdere fără egal pentru întreaga cultură română.

Poezii din creaţia copiilor

  1. Gomeniuc Ion

  2. Mariana Dogotar

  3. Cristina Velicico

  4. Gheorghe Frunza

Profesorul: - Poetul şi Omul G.Vieru a rămas nemuritor pentru cei care l-au iubit şi îl iubesc. El trăieşte şi va trăi pururi în inimile noastre.

În aceste clipe de jale se potrivesc cuvintele Marelui nostru Mihai Eminescu ”Îmbracăte în doliu frumoasă Bucovină...” Clopotele până-n zare să răsune că a mai plecat din noi un înflăcărat patriot, un mare talent, blând şi bun ca o pâne caldă. Cu tristeţe noi vom fi cu gândul la poet şi-n inimile noastre va trăi mereu, va dănui peste veacuri prin lumina poeziilor Dumitale. Doamne, Fă-i nemuritori pe poeţii care mor nevinovaţi. Fie-i ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-l primească în Împărăţia Sa. (Un minut de reculegere)


База данных защищена авторским правом ©shkola.of.by 2016
звярнуцца да адміністрацыі

    Галоўная старонка